Cu cateva zile inainte de a implini 80 de ani, Maria Aslan a inaintat un nou proces la CEDO. Si asta cu toate ca a obtinut deja castigat de cauza in 2007. Este ultimul act al interminabilei sale batalii in Justitie cu statul roman. De 15 ani, batrana doamna umbla prin tribunale, incercand sa-si recupereze proprietatea, o casa ascunsa pe o frumoasa strada din Bucuresti. A copilarit in ea, inainte de a fi aruncata in strada de comunisti, la inceputul anilor ‘50 si mutata intr-un bloc cenusiu. Maria a sperat ca se va putea intoarce in casa ei, odata cu caderea lui Ceausescu. Dupa mai bine de 20 de ani, inca nu a reusit. La fel ca marea majoritate a celor 200.000 de romani, victime ale nationalizarii. Dupa 1989, Romania nu a facut nimic pentru a retroceda proprietatile confiscate. Dimpotriva. “In 1995, Legea 112 a permis cumpararea locuintelor nationalizate, pe sume modice, de catre cei care locuiau in ele,” explica Radu Arseni, avocatul unei asociatii care regrupeaza cateva mii de fosti proprietari. “Insa locatarii acestor apartamente nu au fost singurii beneficiari ai sistemului. Legea a permis unor indivizi cu relatii sa puna mana pe astfel de locuinte pe sume de nimic.”

De atunci, a aparut o serie de legi care ii protejeaza pe noii proprietari. In timp ce “fostii” se gasesc intr-o situatie paranormala, explica Maria Aslan. Pentru ca nu isi pot recupera in natura proprietatile confiscate, din 2005, acestia au fost constransi sa accepte actiuni la un fond… necotat la bursa. Pentru ei, CEDO – care le da, sistematic, dreptate – este ultima speranta. Peste 1.000 de procese isi asteapta randul. Acest aflux de revendicari a determinat CEDO sa impuna Romaniei procedura hotararii pilot, pentru a accelera reglementarea unei situatii care a ajuns sa sufoce Curtea de la Strasbourg. Se spera ca aceasta masura va determina Romania “sa adopte masurile necesare pentru a rezolva aceasta problema de sistem”.

In ciuda seriei de sentinte date de CEDO, statul roman nu si-a modificat obiceiurile si, in unele cazuri, pur si simplu nu respecta hotararile curtii. In locul unei despagubiri de 270.000 de euro, Maria Aslan a preferat restituirea in natura a casei sale, conform sentintei obtinute la Strasbourg. Tribunalele romanesti continua sa-i raspunda ca acest lucru este imposibil. Din acest motiv, s-a intors la CEDO. “Timpul este aliatul statului roman,” explica Stela Tomescu, avocatul batranei. “Proprietarii mor, iar urmasii lor ajung sa accepte despagubirile.” Maria Aslan continua sa astepte…

O legislatie inaplicabila

CEDO a condamnat Romania in peste 150 de cauze si a apreciat ca legislatia privind retrocedarea imobilelor nationalizate vandute locatarilor este deficitara. Sunt indicate practici judiciare incoerente, provocate de o succesiune de texte de lege, intarzierea in solutionarea proceselor si ineficienta sistemului de despagubiri. Din 2005, statul roman ofera fostilor proprietari despagubiri sub forma unor actiuni la Fondul Proprietatea, un fond special de investitii la care Ministerul Finantelor Publice este unul dintre actionari. La Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) sunt inregistrate peste 68.000 de cereri. Pana acum, doar cateva mii de fosti proprietari au reusit sa intre in posesia actiunilor la care sunt indreptatiti. Insa nici acestea nu sunt, deocamdata, cotate la bursa. Specialistii sustin ca Fondul Proprietatea va fi listat la bursa “in curand”.

Potrivit comunicatului, ANRP a solutionat 22 de dosare, restituind in natura 8 imobile si propunand acordarea de despagubiri pentru alte 15 imobile, a caror restituire in natura nu mai este posibila. In aceeasi sedinta, comisia a dispus emiterea deciziilor pentru alte 40 de dosare, restituind in natura 10 imobile, propunand acordarea de despagubiri pentru 26 de imobile a caror restituire nu mai este posibila si respingand alte 5 cereri de restituire.