Aprobarea de catre plenul Parlamentului a modificarilor Ordonantei 81/2007 va debloca distribuirea dividendelor Fondului Proprietatea, insa micii actionari vor avea putine motive de bucurie. La viitoarea adunare generala a actionarilor, reprezentantii Ministerului Finantelor Publice intentioneaza sa propuna distribuirea integrala, sub forma de dividende, a profitului pe 2008 si 2009, care se ridica la 1,19 miliarde de lei (aproximativ 283 milioane de euro). Conform calculelor efectuate de “Ziarul financiar”, la o valoare a dividendului de 0,08 lei/actiune, pentru doi ani, cea mai mare suma va fi incasata chiar de Ministerul Finantelor Publice – 700 de milioane de lei (167 milioane de euro).

“Mostenitorii familiei Malaxa, cei mai importanti actionari privati ai Fondului Proprietatea, ar putea primi dividende in valoare de 76 de milioane de lei (peste 18 milioane de euro),” scrie “Ziarul financiar”. Fondul american de investitii Cartesian, unul din primele fonduri straine care au cumparat actiuni la Fondul Proprietatea, ajungand sa detina 2,85 % din capital, va primi 32,4 milioane de lei (peste 7,5 milioane de euro). SIF Moldova, care detine peste 80 de milioane de actiuni, va primi dividende de 6,4 milioane de lei (peste 1,5 milioane de euro). John Chrissoveloni, care a primit 17 milioane de actiuni la Fondul Proprietatea, ca despagubiri pentru proprietatile confiscate de comunisti, va incasa dividende in valoare de 1,36 milioane de lei (peste 320.000 de euro). Printre cei care vor incasa sume considerabile se numara chiar actualul presedinte al Fondului Proprietatea, Ionut Popescu, care a ajuns sa detina 16,6 milioane de actiuni FP si va incasa dividende in valoare de 1,32 milioane de lei (peste 300.000 de euro).

“Actionarii au asteptat ani de zile ca despagubirile pe care le-au primit sub forma de actiuni la Fond sa aiba valoare,” a declarat John Chrissoveloni, citat de “Ziarul financiar”. “Dividendele vor fi mai mult decat binevenite, avand in vedere ca mare parte din actionarii privati sunt persoane in varsta, cu situatie financiara dificila. Cu toate acestea, nu trebuie sa scapam din vedere faptul ca distribuirea dividendelor va lasa Fondul cu visteria aproape goala. Este mult mai bine sa creem valoare Fondului si sa urgentam instalarea lui Franklin Templeton la Fond, decat sa traim din dividende.” Foarte bizara este, totusi, atitudinea reprezentantilor Franklin Templeton, viitorul administrator al Fondului Proprietatea, care s-au declarat de acord cu propunerea Ministerului de Finante, de impartire a intregului profit sub forma de dividende.

“Prima noastră prioritate, după ce vom fi numiti manageri al Fondului Proprietatea, va fi sa listam societatea pe bursa locala de la Bucuresti,” afirma Mark Mobius, citat de “Ziarul financiar”. “Intentionam, de asemenea, sa cautam o alta listare a Fondului, pe o bursa internationala, pentru a creste lichiditatea actiunilor si pentru a atrage noi investitori internationali pe piata romaneasca.”

Franklin Templeton a angajat deja 10 profesionisti pentru biroul deschis la Bucuresti si asteapta ca Parlamentul sa aprobe amendamentele la Ordonanta 81/2007, ca sa-si poate prelua atributiile de administrator al Fondului Proprietatea. “Obtinerea acordului Guvernului este destul de urgenta, avand in vedere ca victimele procesului comunist de expropriere inca asteapta sa intre in posesia despagubirilor,” a declarat David Smart, seful diviziei de fonduri suverane la Franklin Templeton Investments, citat de “Ziarul financiar“. “Noi, Franklin Templeton, suntem acum pregatiti sa actionam si ne-am lansat operatiunile in Romania pentru a indeplini importanta misiune.”

“Guvernul Romaniei nu a demonstrat Curtii Europeane a Drepturilor Omului ca Fondul Proprietatea este functional,” a explicat pentru hotnews.ro, Corneliu Barsan, judecator la CEDO. “In masura in care Fondul ar acorda despagubiri, numarul proceselor ar scadea. Sectia a treia din care fac parte si care judeca cauzele privitoare la Romania are cel mai mare numar de cauze legate de nerestituirea proprietatilor. Saptamana trecuta s-au acordat sume de peste 1 milion de euro, iar acum o luna peste 3 milioane de euro.”

Reprezentantii Guvernului roman s-au prezentat in 8 iunie 2010 in fata CEDO, care a impus tarii noastre procedura-pilot, insa nu au reusit sa-i convinga pe judecatorii europeni ca s-au facut schimbari pozitive. “CEDO a spus, incepand cu 2006, ca situatia care s-a creat in Romania cu privire la restituirile de bunuri trecute fara temei in proprietatea statului este o situatie confuza, atat in plan legislativ, cat si in privinta practicii judecatoresti,” a declarat Corneliu Barsan. “In Romania, nu este un parcurs logic. Avem procese care incep la judecatorie, continua in apel la tribunalul judetean (ceea ce este absurd !), apoi sunt judecate in recurs la curtile de apel si raman definitive aici. Si exista in tara aceasta a noastra 16 curti de apel care dau solutii asa, ( scuzati-ma !),  dupa cum le taie capul !”

Procedura-pilot impusa Romaniei de CEDO se datoreaza deficientelor din sistemul de justitie. “Atata vreme cat nu ai logica in sistemul judecatoresc, nu poti sa ai solutii unitare. CEDO a scris asta in sutele de hotarari din aceasta materie,” sustine Corneliu Barsan. “In urma unor asemenea hotarari judecatoresti in care, pe de o parte se recunoaste caracterul ilegal al nationalizarii si pe de alta, nu se acorda despagubiri celui in cauza, cetateanul se adreseaza CEDO, iar Curtea nu are cum sa solutioneze asemenea cauze.”

Fondul Proprietatea depusese in 18 mai documentatia necesara pentru inregistrarea la CNVM ca alt organism de plasament colectiv (AOPC) de tip special, constituit in scopul acordarii despaguburilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite in natura, distinct de alte categorii de AOPC mentionate in reglementarile CNVM. Prin decizia 699/31.05.2010, CNVM a avizat modificarea actului constitutiv. Principala modificare consta in trecerea la un sistem de administrare unica a Fondului Proprietatea si numirea companiei Franklin Templeton ca administrator unic.

Imediat, Fondul Proprietatea a solicitat guvernului initierea unui proiect de hotarare privind noul act constitutiv. Avizul CNVM este un pas important pentru listarea la bursa a Fondului Proprietatea. Dupa publicarea in Monitorul Oficial al noii hotarari de guvern, va fi convocata o Adunare Generala a Asociatilor, pentru a se finaliza transmiterea administrarii Fondului Proprietatea catre Franklin Templeton.

“A fost infiintat un Grup de lucru ce are ca obiectiv analizarea cauzelor care ingreuneaza sau uneori chiar blocheaza procesul de restituire a proprietatilor si de acordare a despagubirilor,” precizeaza reprezentantii guvernului, intr-un raspuns oficial adresat “Saptamanii financiare”. “Propunerile formulate vizeaza inclusiv modificarea Legii 10/2001. Modificarile propuse se refera la accelerarea procesului de despagubire, inclusiv prin instituirea unor termene pentru fiecare etapa de solutionare a notificarilor si sanctiuni pentru nerespectarea acestora.”

In februarie 2010, CEDO a decis aplicarea in situatia Romaniei a procedurii hotararii pilot, care este folosita pentru rezolvarea unor probleme juridice ce afecteaza grupuri mari de persoane. Din acel moment, toate cauzele similare sunt suspendate de pe rolul Curtii de la Strasbourg, iar autoritatile romane trebuie sa ia toate masurile legislative, administrative si bugetare pentru remedierea situatiei. Prin aceasta procedura, CEDO a identificat disfunctiile legislative care au determinat un numar atat de mare de romani sa se adreseze curtii si a sugerat executivului masurile pentru eliminarea lor. Guvernul roman are ca termen data de 8 iunie 2010 pentru a prezenta CEDO solutiile pe care le-a gasit.

Procesele in care CEDO a decis aplicarea procedurii hotararii pilot se refera la intarzierea autoritatilor administrative de a solutiona cererile de restituire si imposibilitatea accesului la un tribunal pentru a revendica un apartament nationalizat, precum si la imposibilitatea obtinerii despagubirilor pentru un teren care nu mai poate fi retrocedat in natura. In plus, Curtea a atras atentia Romaniei ca termenele pentru rezolvarea solicitarilor de retrocedare sau de acordare de despagubiri nu sunt rezonabile, iar actiunile la Fondul Proprietatea nu au valoare de piata deoarece fondul nu este inca listat la bursa.

Romania este a doua tara din Uniunea Europeana, dupa Polonia, pentru care CEDO aplica procedura hotararilor pilot. In cazul in care statul roman nu ia masuri pentru rezolvarea problemelor restituirilor, sanctiunile pot merge pana la excluderea Romaniei din Consiliul Europei, precizeaza “Saptamana financiara”.

Cu cateva zile inainte de a implini 80 de ani, Maria Aslan a inaintat un nou proces la CEDO. Si asta cu toate ca a obtinut deja castigat de cauza in 2007. Este ultimul act al interminabilei sale batalii in Justitie cu statul roman. De 15 ani, batrana doamna umbla prin tribunale, incercand sa-si recupereze proprietatea, o casa ascunsa pe o frumoasa strada din Bucuresti. A copilarit in ea, inainte de a fi aruncata in strada de comunisti, la inceputul anilor ‘50 si mutata intr-un bloc cenusiu. Maria a sperat ca se va putea intoarce in casa ei, odata cu caderea lui Ceausescu. Dupa mai bine de 20 de ani, inca nu a reusit. La fel ca marea majoritate a celor 200.000 de romani, victime ale nationalizarii. Dupa 1989, Romania nu a facut nimic pentru a retroceda proprietatile confiscate. Dimpotriva. “In 1995, Legea 112 a permis cumpararea locuintelor nationalizate, pe sume modice, de catre cei care locuiau in ele,” explica Radu Arseni, avocatul unei asociatii care regrupeaza cateva mii de fosti proprietari. “Insa locatarii acestor apartamente nu au fost singurii beneficiari ai sistemului. Legea a permis unor indivizi cu relatii sa puna mana pe astfel de locuinte pe sume de nimic.”

De atunci, a aparut o serie de legi care ii protejeaza pe noii proprietari. In timp ce “fostii” se gasesc intr-o situatie paranormala, explica Maria Aslan. Pentru ca nu isi pot recupera in natura proprietatile confiscate, din 2005, acestia au fost constransi sa accepte actiuni la un fond… necotat la bursa. Pentru ei, CEDO – care le da, sistematic, dreptate – este ultima speranta. Peste 1.000 de procese isi asteapta randul. Acest aflux de revendicari a determinat CEDO sa impuna Romaniei procedura hotararii pilot, pentru a accelera reglementarea unei situatii care a ajuns sa sufoce Curtea de la Strasbourg. Se spera ca aceasta masura va determina Romania “sa adopte masurile necesare pentru a rezolva aceasta problema de sistem”.

In ciuda seriei de sentinte date de CEDO, statul roman nu si-a modificat obiceiurile si, in unele cazuri, pur si simplu nu respecta hotararile curtii. In locul unei despagubiri de 270.000 de euro, Maria Aslan a preferat restituirea in natura a casei sale, conform sentintei obtinute la Strasbourg. Tribunalele romanesti continua sa-i raspunda ca acest lucru este imposibil. Din acest motiv, s-a intors la CEDO. “Timpul este aliatul statului roman,” explica Stela Tomescu, avocatul batranei. “Proprietarii mor, iar urmasii lor ajung sa accepte despagubirile.” Maria Aslan continua sa astepte…

O legislatie inaplicabila

CEDO a condamnat Romania in peste 150 de cauze si a apreciat ca legislatia privind retrocedarea imobilelor nationalizate vandute locatarilor este deficitara. Sunt indicate practici judiciare incoerente, provocate de o succesiune de texte de lege, intarzierea in solutionarea proceselor si ineficienta sistemului de despagubiri. Din 2005, statul roman ofera fostilor proprietari despagubiri sub forma unor actiuni la Fondul Proprietatea, un fond special de investitii la care Ministerul Finantelor Publice este unul dintre actionari. La Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) sunt inregistrate peste 68.000 de cereri. Pana acum, doar cateva mii de fosti proprietari au reusit sa intre in posesia actiunilor la care sunt indreptatiti. Insa nici acestea nu sunt, deocamdata, cotate la bursa. Specialistii sustin ca Fondul Proprietatea va fi listat la bursa “in curand”.

Conform obligatiilor legale, Fondul Proprietatea a depus documentele pentru inregistrarea ca alt organism de plasament colectiv (AOPC) de tip special, constituit in scopul acordarii despagubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite in natura, distinct de alte categorii de AOPC mentionate in reglementarile CNVM. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare urmeaza sa analizeze documentatia depusa si sa aprobe inregistrarea. Dupa aceasta etapa, Fondul Proprietatea va putea trece la listarea la bursa. Procesul de conversie a titlurilor de despagubire va fi blocat si, in termen de 90 de zile, Ministerul Finantelor Publice va trebui sa lanseze o oferta publica de vanzare de actiuni, in vederea listarii. Adrian Nitu, secretarul Comisie de buget-finante a Camerei Deputatilor, a declarat dupa avizarea modificarilor la Ordonanta 81/2007 ca spera ca procedura de acordare a despagubirilor sa nu fie, totusi, blocata mai mult de doua saptamani.

“Finalizarea programelor de reabilitare si extindere a infrastructurii publice in termenele stabilite prin contractele de executie este conditionata de predarea terenurilor necesare catre constructorii angajati, parcurgerea procedurilor de expropriere si de obtinere a avizelor produc intarzieri majore in derularea executiei lucrarilor, ceea ce conduce la imposibilitatea respectarii datelor-limita de tragere specificate in acordurile de imprumut si genereaza penalitati pentru intarzierea majora a executiei lucrarilor fata de termenele prevazute in acordurile de imprumut,” se motiveaza intr-un proiect de lege al ministerului, citat de “Curierul national”. MTI doreste simplificarea cadrului legal, astfel incat proprietarii nemultumiti de nivelul despagubirilor pentru exproprieri sa nu mai poata contesta transferul de proprietate in instanta. Astfel, ministerul va putea emite autorizatia de constructie in termen de 72 de ore, chiar daca procedurile nu au fost finalizate. Motivatia ministerului este ca derularea negocierilor pentru exproprieri se poate prelungi sau chiar bloca “prin atitudinea proprietarilor acestor terenuri, atat din perspectiva purtarii negocierilor peste limitele acceptabile de pret, dar si din cea a unui eventual refuz de negociere”.

Vicepresedintele ANRP, Sergiu Diacomatu, prezent la dezbaterea din cadrul comisiei parlamentului, a invocat lipsa de fonduri, insa a promis grabirea despagubirilor, devreme ce institutia va beneficia de un aflux suplimentar din dividendele pe care Ministerul Finantelor le va directiona de la Fondul Proprietatea catre ANRP, cu ocazia deblocarii acestora. Frecventa redusa a sedintelor Comisiei Centrale din cadrul ANRP, responsabila cu validarea dosarelor de despagubire a fost, de asemenea, reclamata de parlamentarii ce au participat la dezbatere, avertizand ca institutia in cauza este si ea responsabila pentru numeroasele procese intentate Romaniei la CEDO de catre fostii proprietari.

“Cred ca legislatia noastra a fost extrem de generoasa cu privire la cuantumul despagubirilor, stabilind niveluri de piata. (…) Alte tari merg pe despagubiri rezonabile,” a explicat Predoiu. “In nici un caz nu putem interveni pe decizii pronuntate deja la CEDO, se pune problema de aici in viitor cum configuram acest cuantum al despagubirilor. Putem sa stabilim in lege un alt principiu, ca de exemplu, in loc de valoarea de piata, sa fie o valoare rezonabila. Asta urmeaza sa stabileasca judecatorul, pe baza unor criterii din lege.”