Mostenitorii unui imobil din Bucuresti, care au refuzat despagubiri sub forma de actiuni la Fondul Proprietatea, au castigat la Curtea de Apel Bucuresti, un proces care poate constitui un precedent pentru cei care au de revendicat proprietati confiscate de regimul comunist. Ei au motivat in instanta ca mai multe decizii ale CEDO au pus la indoiala eficienta ANRP si a Fondului Proprietatea. “Proprietarii care au fost despagubiti cu actiuni la acest organism de plasament colectiv nu pot intra in posesia banilor decat prin vazarea actiunilor pe piata neagra, primind un pret mult sub valoarea reala,” se arata in motivarea sentintei judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, citata de “Q-magazine”. Instanta a decis ca Primaria Municipiului Bucuresti trebuie sa le plateasca mostenitorilor fostului proprietar aproximativ 1 milion de euro.

“O sa execut Primaria, daca va intarzia sa plateasca,” a declarat Gheorghe Piperea, avocatul care a castigat acest proces, in numele clientilor sai. “In loc sa fi ales calea emiterii de obligatiuni pentru despagubirea proprietarilor, guvernantii nostri au ales organizarea acestei loterii care este Fondul Proprietatea, dar aceasta nu poate fi considerata o forma echitabila de despagubire. Statul roman trebuie sa gaseasca alta solutie.” Piperea a explicat pentru “Q-magazine” ca sentinta Curtii de Apel Bucuresti este definitiva si creaza un precedent juridic favorabil pentru zecile de mii de fosti proprietari care asteapta sa fie despagubiti.

Cu cateva zile inainte de a implini 80 de ani, Maria Aslan a inaintat un nou proces la CEDO. Si asta cu toate ca a obtinut deja castigat de cauza in 2007. Este ultimul act al interminabilei sale batalii in Justitie cu statul roman. De 15 ani, batrana doamna umbla prin tribunale, incercand sa-si recupereze proprietatea, o casa ascunsa pe o frumoasa strada din Bucuresti. A copilarit in ea, inainte de a fi aruncata in strada de comunisti, la inceputul anilor ‘50 si mutata intr-un bloc cenusiu. Maria a sperat ca se va putea intoarce in casa ei, odata cu caderea lui Ceausescu. Dupa mai bine de 20 de ani, inca nu a reusit. La fel ca marea majoritate a celor 200.000 de romani, victime ale nationalizarii. Dupa 1989, Romania nu a facut nimic pentru a retroceda proprietatile confiscate. Dimpotriva. “In 1995, Legea 112 a permis cumpararea locuintelor nationalizate, pe sume modice, de catre cei care locuiau in ele,” explica Radu Arseni, avocatul unei asociatii care regrupeaza cateva mii de fosti proprietari. “Insa locatarii acestor apartamente nu au fost singurii beneficiari ai sistemului. Legea a permis unor indivizi cu relatii sa puna mana pe astfel de locuinte pe sume de nimic.”

De atunci, a aparut o serie de legi care ii protejeaza pe noii proprietari. In timp ce “fostii” se gasesc intr-o situatie paranormala, explica Maria Aslan. Pentru ca nu isi pot recupera in natura proprietatile confiscate, din 2005, acestia au fost constransi sa accepte actiuni la un fond… necotat la bursa. Pentru ei, CEDO – care le da, sistematic, dreptate – este ultima speranta. Peste 1.000 de procese isi asteapta randul. Acest aflux de revendicari a determinat CEDO sa impuna Romaniei procedura hotararii pilot, pentru a accelera reglementarea unei situatii care a ajuns sa sufoce Curtea de la Strasbourg. Se spera ca aceasta masura va determina Romania “sa adopte masurile necesare pentru a rezolva aceasta problema de sistem”.

In ciuda seriei de sentinte date de CEDO, statul roman nu si-a modificat obiceiurile si, in unele cazuri, pur si simplu nu respecta hotararile curtii. In locul unei despagubiri de 270.000 de euro, Maria Aslan a preferat restituirea in natura a casei sale, conform sentintei obtinute la Strasbourg. Tribunalele romanesti continua sa-i raspunda ca acest lucru este imposibil. Din acest motiv, s-a intors la CEDO. “Timpul este aliatul statului roman,” explica Stela Tomescu, avocatul batranei. “Proprietarii mor, iar urmasii lor ajung sa accepte despagubirile.” Maria Aslan continua sa astepte…

O legislatie inaplicabila

CEDO a condamnat Romania in peste 150 de cauze si a apreciat ca legislatia privind retrocedarea imobilelor nationalizate vandute locatarilor este deficitara. Sunt indicate practici judiciare incoerente, provocate de o succesiune de texte de lege, intarzierea in solutionarea proceselor si ineficienta sistemului de despagubiri. Din 2005, statul roman ofera fostilor proprietari despagubiri sub forma unor actiuni la Fondul Proprietatea, un fond special de investitii la care Ministerul Finantelor Publice este unul dintre actionari. La Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) sunt inregistrate peste 68.000 de cereri. Pana acum, doar cateva mii de fosti proprietari au reusit sa intre in posesia actiunilor la care sunt indreptatiti. Insa nici acestea nu sunt, deocamdata, cotate la bursa. Specialistii sustin ca Fondul Proprietatea va fi listat la bursa “in curand”.

Pal Emeric a fost atacat in propria casa, in dimineata zilei de 23 aprilie 2010, de 3 indivizi care au fost retinuti ulterior de Politie. “Bate cineva in usa holului… Deschid… Un individ cu structura atletica forteaza intrarea si ma loveste in crestet. M-am prabusit la podea, imi curgea sange din nas si eram ametit,” povesteste Pal Emeric reporterilor ziarului “Bursa”. “Am reusit sa pun mana pe un cutit, ca sa ma apar. Atunci, in casa mea, a mai intrat un alt individ. Fiind inconjurat, cel din urma m-a atacat sa-mi ia cutitul, lovindu-ma cu bestialitate in cap. (…) In holul casei se mai afla un al treilea individ, ceva mai slab, care statea acolo ca sa-i alerteze pe ceilalti doi. Atunci, cel de-al doilea atacator m-a lovit in cap cu un obiect, o manusa de inox cu care se transeaza carnea.” Cand au fugit, atacatorii au impins-o pe scari pe mama victimei, care a ajuns la spital cu doua coste rupte si plamanul perforat de una dintre ele. Pal Emeric sustine ca politistii i-au dezvaluit ca atacatorii ar fi criminali profesionisti.

Pal Emeric este lider al comunitatii din comuna Joseni, jud.Harghita si s-a implicat in lupta impotriva Mafiei lemnului si a taierilor ilegale de paduri. In ultimii ani, el a pus in mai multe randuri la dispozitia cotidianului “Bursa” informatii despre ilegalitatile comise in judet. Tentativa de asasinat din 23 aprilie poate fi pusa in legatura cu ultimul interviu acordat ziarului, in luna martie, in care Pal si Dezideriu Garda (fost deputat UDMR) au dezvaluit presiunile la care au fost supusi cand au incercat sa se opuna afacerilor ilegale cu lemn din zona.

Firma lui Coman SC RG Holz Company SRL are 500 de angajati si opereaza in zona Valea Vaserului -Viseu de Sus, cunoscuta pentru defrisarile ilegale. Inspectorii silvici au constatat ca, numai in 2005, firmele controlate de Vasile Coman au taiat ilegal 3.500 metri cubi de lemn doar din padurea administrata de Composesoratul Viseu de Sus, obtinand un profit de cel putin 875.000 de lei. Pentru aceasta, au primit o amenda de 1.500 de lei, iar padurarii au fost amendati cu suma totala de 160.000 de lei. Toate amenzile au fost, insa, anulate de Judecatoria Viseu de Sus. Din cauza disparitiei padurilor, in Valea Vaserului au loc anual inundatii si viituri care produc pagube insemnate.

Maricel Cosor revendica peste 20.000 de hectare de paduri in numele printului Petru Serban Sturdza si al boierilor Apostoleanu si Cincu. Gica Duta, fost director al Directiei Silvice Vrancea in perioada 2000-2005, a obtinut in instanta retrocedarea a 1.467 de hectare de paduri, apartinand urmasilor lui Constantin Cristofil, pe care le-a cumparat de la acestia cu 250.000 de euro, desi valoreaza de 6 ori mai mult. Constantin Garboiu il reprezinta in instanta pe Grigore Manta, care vrea sa recupereze 4.200 de hectare de padure. Din date neoficiale, mandatarii reusesc sa cumpere drepturile litigioase ale fostilor proprietari, platind doar 10 % din valoarea acestora. Potrivit Romsilva, 2,9 milioane de hectare din fondul forestier al Romaniei fac sau au facut obiectul unor revendicari. Anul trecut, regia a retrocedat 122.000 de hectare, iar in 2010, instantele au pe rol procese in care se solicita aproximativ 500.000 de hectare.

Potrivit unui editorial publicat in “Saptamana financiara“, Legea 54/19 martie 2010 inlatura din Codul silvic adoptat in 2008 prevederile care impiedicau divizarea fondului forestier retrocedat fostilor proprietari. Mircea Dutu considera ca noua lege favorizeaza faramitarea excesiva a proprietatii private si da o grea lovitura padurilor romanesti.

Proiectul de hotarare a fost postat pe site-ul Ministerului Transporturilor, pentru dezbatere publica pana in 30 aprilie, si prevede exproprierea unei suprafete totale de 212.053,12 mp de terenuri si 5.310,52 mp de terenuri construite (324 de imobile), pentru care proprietarii vor fi despagubiti cu o suma totala de 71.682.000 lei. Imobilele se afla in judetele Ilfov, pe raza localitatilor Glina, Berceni, Jilava, Popesti Leordeni, Magurele, Bragadiru, Clinceni, Domnesti, Chiajna, precum si in Sectorul 4 din Bucuresti. Exproprierea este necesara pentru largirea soselei de centura a Capitalei, intre autostrazile A1 si A2. Potrivit site-ului www.money.ro, lucrarile de largire a soselei de centura au fost atribuite in luna februarie firmei Straco Grup, care va incasa 33,26 milioane de lei, fara TVA.

Costanda si sotia sa au introdus o actiune in instanta impotriva Primariei Capitalei si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, deoarece nu a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal care i-ar fi permis ridicarea unor imobile de 28 de metri inaltime in Satul francez. CGMB a luat in discutie de doua ori PUZ, insa nu l-a aprobat pana in prezent. In 2008, Costanda renuntase la un teren de 28.500 de metri patrati in Parcul Bordei, pe care avea aprobare sa construiasca imobile cu cel putin 4 etaje, in schimbul unui teren de aceeasi suprafata in Satul francez si a constructiilor aferente acestuia. El cere acum anularea contractului prin care a fost facut schimbul de terenuri si daune de 160 de milioane de euro. Tribunalul a amanat procesul pentru 14 iunie, din cauza lipsei de procedura cu Primaria Capitalei.

O parte dintr-un teren de 3.000 de metri patrati de pe Calea Turzii 2-14, pe care Consiliul Judetean Cluj intentiona sa construiasca un complex multifunctional a fost retrocedata de instanta fostilor proprietari. Planul autoritatilor ramane in picioare, insa va trebui amanat pana la reglementarea situatiei juridice a terenului. “Instanta a decis retrocedarea unei suprafete din acest amplasament,” a declarat Alin Tise, presedintele CJ Cluj, pentru “Ziua de Cluj”. “Chiar daca vorbim de numai 179 de stanjeni, suprafata care nu poate fi construita pentru ca e parte din indiviziune, noi avem obligatia sa raspundem deciziei instantei. Astfel, fie alegem sa oferim un alt teren la schimb, tot in zona in care proprietarii mai detin teren, fie ii despagubim.”

CJ Cluj intentioneaza sa atraga un investitor pentru construirea unui complex multifunctional pe Calea Turzii 2-14, care sa aiba birouri, spatii comerciale, parcari si o sala de sport. Dupa rezolvarea problemei cu terenul retrocedat, suprafata totala urmeaza sa fie scoasa din domeniul public si trecuta in domeniul privat al consiliului, ceea ce va amana realizarea investitiei.

CGMB a aprobat marti, 30 iunie 2009, inceperea cercetarii prealabile, primul pas in procedura de declarare a terenului ca fiind de utilitate publica, urmand ca o comisie alcatuita din trei consilieri generali sa gaseasca elemente care sa justifice exproprierea. In etapa urmatoare, CGMB va solicita Guvernului exproprierea terenului. Daca aceasta va fi aprobata, Primaria Capitalei va trebui sa plateasca proprietarului o despagubire evaluata la 13 milioane de euro. Pretul terenului in zona este de 1.000 de euro/metru patrat. Viceprimarul Mircea Raicu a recunoscut ca primaria nu are acesti bani, dar spera sa-i obtina, pana la finalizarea procedurilor de expropriere.

“De trei ani, s-a tot pus problema exproprierii si ne-am impotmolit aici,” a declarat pentru hotnews Brandusa Novac, directoarea Circului Globus. “Intai sa se decida exproprierea si dupa aceea mai vedem. Tinand cont ca vorbim de singurul circ din Romania, cred ca ar putea pune toata lumea umarul, inclusiv Guvernul. Si, tinand cont de criza, eu cred ca asta mai mult ne avantajeaza, fiindca pretul terenurilor a scazut foarte mult. Ideal ar fi sa se grabeasca.” Brandusa Novac a participat la alegerile uninominale din 2008, fiind aleasa deputat din partea PD-L, in colegiul 8 din Bucuresti. Numele ei a fost vehiculat in aceasta primavara ca un posibil inlocuitor al ministrului Culturii.

Propunerea a fost facuta de Partidul Conservator, dar a fost semnata de alti 30 de parlamentari de la toate partidele. ”Este unul dintre acele rare momente cand, in Parlamentul Romaniei, un proiect de lege se bucura de sprijin unanim,” a declarat Dan Voiculescu pentru Jurnalul national. “Cele aproximativ 30 de semnaturi de la PC, PSD, PD-L, PNL si UDMR sunt garantia ca Parcul Tineretului va ramane al bucurestenilor si nu se va transforma intr-un cartier rezidential de lux. Pentru a apara un evident interes public, parlamentarii au lasat deoparte rivalitatile si orgoliile traditionale.”

Si PD-L a intervenit in favoarea Parcului Tineretului, organizand sambata, 20 iunie, un pichet in fata Ministerului Mediului, la care au participat peste 100 de persoane, anunta acelasi cotidian. Dintre oficialitati, la pichet au venit Romeo Dragan (PDL), presedintele Consiliului local din Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone (PC), primarul Sectorului 4, Virgil Nicorescu, presedintele PSD Sector 4, consilierul general Aurelian Bădulescu (PNG-CD), trimis de primarul general Sorin Oprescu, care sustine demersul, deputatul PC Sergiu Andon, si avocata Paula Iacob, reprezentand societatea civila. Piedone a promis ca nu va semna nici un certificat de urbanism sau autorizatie de constructie, insa a avertizat ca, fara aprobarea propunerii legislative, ar putea fi obligat prin lege sa o faca. El a explicat ca, daca nu ar fi introdus pe ordinea de zi a sedintei Consiliului de sector din 31 aprilie 2009 PUD Marioarei Micsunescu pentru str.Pridvorului 28, ar fi fost pasibil de sanctiune pentru abuz in serviciu si amenda de 10.000 de euro pe zi pentru nesolutionarea cererii.

“Sunt sapte proprietari cu drepturi depline pe o suprafata de peste 35.000 de metri patrati din Parcul Tineretului si se solicita inceperea contructiilor,” a declarat Piedone, citat de Jurnalul national. “Nenorocirea s-a produs cand s-a dat un aviz de mediu, spunand ca acolo nu exista zona verde. Dar sunt peste 850 de copaci: tei, platani, frasini si arbori ornamentali.”

In afara de Marioara Micsunescu, Jurnalul national sutine ca a descoperit un fals in acte publice, pentru obtinerea unor terenuri in Parcul National. “Astfel, pentru 2.100 de metri patrati de la marginea Parcului Tineretului, aflat in proprietatea SC COMPANY SRL, s-au obtinut de la Primaria Sectorului 4, pe vremea cand aceasta era condusa de Adrian Inimaroiu, un Certificat de Urbanism si un PUD pentru o constructie de 3 niveluri: subsol, parter si un etaj,” scrie cotidianul citat. “Acest lucru era permis pentru ca zona, desi incadrata in V1, adica spatiu verde, a trecut, tot cu acordul edililor, in M2, adica zona construibila. Toate bune si frumoase, numai ca pe Certificatul de Urbanism cu pricina, in loc de un etaj, a fost trecut ulterior, cu pixul, 14.”