Mostenitorii unui imobil din Bucuresti, care au refuzat despagubiri sub forma de actiuni la Fondul Proprietatea, au castigat la Curtea de Apel Bucuresti, un proces care poate constitui un precedent pentru cei care au de revendicat proprietati confiscate de regimul comunist. Ei au motivat in instanta ca mai multe decizii ale CEDO au pus la indoiala eficienta ANRP si a Fondului Proprietatea. “Proprietarii care au fost despagubiti cu actiuni la acest organism de plasament colectiv nu pot intra in posesia banilor decat prin vazarea actiunilor pe piata neagra, primind un pret mult sub valoarea reala,” se arata in motivarea sentintei judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, citata de “Q-magazine”. Instanta a decis ca Primaria Municipiului Bucuresti trebuie sa le plateasca mostenitorilor fostului proprietar aproximativ 1 milion de euro.

“O sa execut Primaria, daca va intarzia sa plateasca,” a declarat Gheorghe Piperea, avocatul care a castigat acest proces, in numele clientilor sai. “In loc sa fi ales calea emiterii de obligatiuni pentru despagubirea proprietarilor, guvernantii nostri au ales organizarea acestei loterii care este Fondul Proprietatea, dar aceasta nu poate fi considerata o forma echitabila de despagubire. Statul roman trebuie sa gaseasca alta solutie.” Piperea a explicat pentru “Q-magazine” ca sentinta Curtii de Apel Bucuresti este definitiva si creaza un precedent juridic favorabil pentru zecile de mii de fosti proprietari care asteapta sa fie despagubiti.

Cu cateva zile inainte de a implini 80 de ani, Maria Aslan a inaintat un nou proces la CEDO. Si asta cu toate ca a obtinut deja castigat de cauza in 2007. Este ultimul act al interminabilei sale batalii in Justitie cu statul roman. De 15 ani, batrana doamna umbla prin tribunale, incercand sa-si recupereze proprietatea, o casa ascunsa pe o frumoasa strada din Bucuresti. A copilarit in ea, inainte de a fi aruncata in strada de comunisti, la inceputul anilor ‘50 si mutata intr-un bloc cenusiu. Maria a sperat ca se va putea intoarce in casa ei, odata cu caderea lui Ceausescu. Dupa mai bine de 20 de ani, inca nu a reusit. La fel ca marea majoritate a celor 200.000 de romani, victime ale nationalizarii. Dupa 1989, Romania nu a facut nimic pentru a retroceda proprietatile confiscate. Dimpotriva. “In 1995, Legea 112 a permis cumpararea locuintelor nationalizate, pe sume modice, de catre cei care locuiau in ele,” explica Radu Arseni, avocatul unei asociatii care regrupeaza cateva mii de fosti proprietari. “Insa locatarii acestor apartamente nu au fost singurii beneficiari ai sistemului. Legea a permis unor indivizi cu relatii sa puna mana pe astfel de locuinte pe sume de nimic.”

De atunci, a aparut o serie de legi care ii protejeaza pe noii proprietari. In timp ce “fostii” se gasesc intr-o situatie paranormala, explica Maria Aslan. Pentru ca nu isi pot recupera in natura proprietatile confiscate, din 2005, acestia au fost constransi sa accepte actiuni la un fond… necotat la bursa. Pentru ei, CEDO – care le da, sistematic, dreptate – este ultima speranta. Peste 1.000 de procese isi asteapta randul. Acest aflux de revendicari a determinat CEDO sa impuna Romaniei procedura hotararii pilot, pentru a accelera reglementarea unei situatii care a ajuns sa sufoce Curtea de la Strasbourg. Se spera ca aceasta masura va determina Romania “sa adopte masurile necesare pentru a rezolva aceasta problema de sistem”.

In ciuda seriei de sentinte date de CEDO, statul roman nu si-a modificat obiceiurile si, in unele cazuri, pur si simplu nu respecta hotararile curtii. In locul unei despagubiri de 270.000 de euro, Maria Aslan a preferat restituirea in natura a casei sale, conform sentintei obtinute la Strasbourg. Tribunalele romanesti continua sa-i raspunda ca acest lucru este imposibil. Din acest motiv, s-a intors la CEDO. “Timpul este aliatul statului roman,” explica Stela Tomescu, avocatul batranei. “Proprietarii mor, iar urmasii lor ajung sa accepte despagubirile.” Maria Aslan continua sa astepte…

O legislatie inaplicabila

CEDO a condamnat Romania in peste 150 de cauze si a apreciat ca legislatia privind retrocedarea imobilelor nationalizate vandute locatarilor este deficitara. Sunt indicate practici judiciare incoerente, provocate de o succesiune de texte de lege, intarzierea in solutionarea proceselor si ineficienta sistemului de despagubiri. Din 2005, statul roman ofera fostilor proprietari despagubiri sub forma unor actiuni la Fondul Proprietatea, un fond special de investitii la care Ministerul Finantelor Publice este unul dintre actionari. La Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) sunt inregistrate peste 68.000 de cereri. Pana acum, doar cateva mii de fosti proprietari au reusit sa intre in posesia actiunilor la care sunt indreptatiti. Insa nici acestea nu sunt, deocamdata, cotate la bursa. Specialistii sustin ca Fondul Proprietatea va fi listat la bursa “in curand”.

Proiectul de hotarare a fost postat pe site-ul Ministerului Transporturilor, pentru dezbatere publica pana in 30 aprilie, si prevede exproprierea unei suprafete totale de 212.053,12 mp de terenuri si 5.310,52 mp de terenuri construite (324 de imobile), pentru care proprietarii vor fi despagubiti cu o suma totala de 71.682.000 lei. Imobilele se afla in judetele Ilfov, pe raza localitatilor Glina, Berceni, Jilava, Popesti Leordeni, Magurele, Bragadiru, Clinceni, Domnesti, Chiajna, precum si in Sectorul 4 din Bucuresti. Exproprierea este necesara pentru largirea soselei de centura a Capitalei, intre autostrazile A1 si A2. Potrivit site-ului www.money.ro, lucrarile de largire a soselei de centura au fost atribuite in luna februarie firmei Straco Grup, care va incasa 33,26 milioane de lei, fara TVA.

Costanda si sotia sa au introdus o actiune in instanta impotriva Primariei Capitalei si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, deoarece nu a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal care i-ar fi permis ridicarea unor imobile de 28 de metri inaltime in Satul francez. CGMB a luat in discutie de doua ori PUZ, insa nu l-a aprobat pana in prezent. In 2008, Costanda renuntase la un teren de 28.500 de metri patrati in Parcul Bordei, pe care avea aprobare sa construiasca imobile cu cel putin 4 etaje, in schimbul unui teren de aceeasi suprafata in Satul francez si a constructiilor aferente acestuia. El cere acum anularea contractului prin care a fost facut schimbul de terenuri si daune de 160 de milioane de euro. Tribunalul a amanat procesul pentru 14 iunie, din cauza lipsei de procedura cu Primaria Capitalei.

O parte dintr-un teren de 3.000 de metri patrati de pe Calea Turzii 2-14, pe care Consiliul Judetean Cluj intentiona sa construiasca un complex multifunctional a fost retrocedata de instanta fostilor proprietari. Planul autoritatilor ramane in picioare, insa va trebui amanat pana la reglementarea situatiei juridice a terenului. “Instanta a decis retrocedarea unei suprafete din acest amplasament,” a declarat Alin Tise, presedintele CJ Cluj, pentru “Ziua de Cluj”. “Chiar daca vorbim de numai 179 de stanjeni, suprafata care nu poate fi construita pentru ca e parte din indiviziune, noi avem obligatia sa raspundem deciziei instantei. Astfel, fie alegem sa oferim un alt teren la schimb, tot in zona in care proprietarii mai detin teren, fie ii despagubim.”

CJ Cluj intentioneaza sa atraga un investitor pentru construirea unui complex multifunctional pe Calea Turzii 2-14, care sa aiba birouri, spatii comerciale, parcari si o sala de sport. Dupa rezolvarea problemei cu terenul retrocedat, suprafata totala urmeaza sa fie scoasa din domeniul public si trecuta in domeniul privat al consiliului, ceea ce va amana realizarea investitiei.

CGMB a aprobat marti, 30 iunie 2009, inceperea cercetarii prealabile, primul pas in procedura de declarare a terenului ca fiind de utilitate publica, urmand ca o comisie alcatuita din trei consilieri generali sa gaseasca elemente care sa justifice exproprierea. In etapa urmatoare, CGMB va solicita Guvernului exproprierea terenului. Daca aceasta va fi aprobata, Primaria Capitalei va trebui sa plateasca proprietarului o despagubire evaluata la 13 milioane de euro. Pretul terenului in zona este de 1.000 de euro/metru patrat. Viceprimarul Mircea Raicu a recunoscut ca primaria nu are acesti bani, dar spera sa-i obtina, pana la finalizarea procedurilor de expropriere.

“De trei ani, s-a tot pus problema exproprierii si ne-am impotmolit aici,” a declarat pentru hotnews Brandusa Novac, directoarea Circului Globus. “Intai sa se decida exproprierea si dupa aceea mai vedem. Tinand cont ca vorbim de singurul circ din Romania, cred ca ar putea pune toata lumea umarul, inclusiv Guvernul. Si, tinand cont de criza, eu cred ca asta mai mult ne avantajeaza, fiindca pretul terenurilor a scazut foarte mult. Ideal ar fi sa se grabeasca.” Brandusa Novac a participat la alegerile uninominale din 2008, fiind aleasa deputat din partea PD-L, in colegiul 8 din Bucuresti. Numele ei a fost vehiculat in aceasta primavara ca un posibil inlocuitor al ministrului Culturii.

Propunerea a fost facuta de Partidul Conservator, dar a fost semnata de alti 30 de parlamentari de la toate partidele. ”Este unul dintre acele rare momente cand, in Parlamentul Romaniei, un proiect de lege se bucura de sprijin unanim,” a declarat Dan Voiculescu pentru Jurnalul national. “Cele aproximativ 30 de semnaturi de la PC, PSD, PD-L, PNL si UDMR sunt garantia ca Parcul Tineretului va ramane al bucurestenilor si nu se va transforma intr-un cartier rezidential de lux. Pentru a apara un evident interes public, parlamentarii au lasat deoparte rivalitatile si orgoliile traditionale.”

Si PD-L a intervenit in favoarea Parcului Tineretului, organizand sambata, 20 iunie, un pichet in fata Ministerului Mediului, la care au participat peste 100 de persoane, anunta acelasi cotidian. Dintre oficialitati, la pichet au venit Romeo Dragan (PDL), presedintele Consiliului local din Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone (PC), primarul Sectorului 4, Virgil Nicorescu, presedintele PSD Sector 4, consilierul general Aurelian Bădulescu (PNG-CD), trimis de primarul general Sorin Oprescu, care sustine demersul, deputatul PC Sergiu Andon, si avocata Paula Iacob, reprezentand societatea civila. Piedone a promis ca nu va semna nici un certificat de urbanism sau autorizatie de constructie, insa a avertizat ca, fara aprobarea propunerii legislative, ar putea fi obligat prin lege sa o faca. El a explicat ca, daca nu ar fi introdus pe ordinea de zi a sedintei Consiliului de sector din 31 aprilie 2009 PUD Marioarei Micsunescu pentru str.Pridvorului 28, ar fi fost pasibil de sanctiune pentru abuz in serviciu si amenda de 10.000 de euro pe zi pentru nesolutionarea cererii.

“Sunt sapte proprietari cu drepturi depline pe o suprafata de peste 35.000 de metri patrati din Parcul Tineretului si se solicita inceperea contructiilor,” a declarat Piedone, citat de Jurnalul national. “Nenorocirea s-a produs cand s-a dat un aviz de mediu, spunand ca acolo nu exista zona verde. Dar sunt peste 850 de copaci: tei, platani, frasini si arbori ornamentali.”

In afara de Marioara Micsunescu, Jurnalul national sutine ca a descoperit un fals in acte publice, pentru obtinerea unor terenuri in Parcul National. “Astfel, pentru 2.100 de metri patrati de la marginea Parcului Tineretului, aflat in proprietatea SC COMPANY SRL, s-au obtinut de la Primaria Sectorului 4, pe vremea cand aceasta era condusa de Adrian Inimaroiu, un Certificat de Urbanism si un PUD pentru o constructie de 3 niveluri: subsol, parter si un etaj,” scrie cotidianul citat. “Acest lucru era permis pentru ca zona, desi incadrata in V1, adica spatiu verde, a trecut, tot cu acordul edililor, in M2, adica zona construibila. Toate bune si frumoase, numai ca pe Certificatul de Urbanism cu pricina, in loc de un etaj, a fost trecut ulterior, cu pixul, 14.”

In baza Legii 10/2001, au fost depuse la Primaria Municipiului Bucuresti, 43.091 cereri de retrocedare. Pana astazi, au fost emise 11.929 de dispozitii, dintre care 2.623 pentru restituirea in natura, 1.582 pentru restituirea in natura si acordarea de masuri reparatorii si 4.166 pentru masuri reparatorii. 3.298 de cereri au fost respinse. 240 de cereri au fost declinate, deoarece nu intrau in competenta Primariei Bucuresti, iar 20 de cereri au fost compensate, acordandu-se un teren in alta parte.

In 2006, Marioara Micsunescu solicitase Primariei Sectorului 4 sa o puna in posesie in baza Legii 10, insa autoritatile locale au refuzat, deoarece nu avea o sentinta definitiva, iar terenurile se aflau in incinta unui parc. In 11 iunie 2007, un complet de judecata al Curtii de Apel Bucuresti, din care a facut parte si judecatoarea Camelia Spranceana (fosta sotie a lui Samir Spranceana, personaj din lumea interlopa craioveana), a improprietarit-o pe Micsunescu cu suprafata solicitata. In baza sentintei, femeia a obtinut de la Consiliul General al Municipiului Bucuresti hotararea de punere in posesie pentru o suprafata de 20.107 metri patrati, situata in “zona destinata relocarii terenurilor care au fost retrocedate in interiorul parcului”. 

Marioara Micsunescu este asociata in 8 firme din Bucuresti, iar surse din piata imobiliara citate de “Gardianul” sustin ca este foarte cunoscuta pentru afacerile cu terenuri din Bucuresti. Ea este asociata cu Octavian Ionescu, cetatean romano-elvetian implicat intr-un scandal de mita, alaturi de Serban Mihailescu, fost secretar general al Guvernului Adrian Nastase, si de consilierul sau, Virgil Teodorescu, pentru realizarea unui proiect turistic in zona Busteni – Valea Cerbului.